2013- Un an nou fericit si plin de bucurii

Anul Nou 2013 te intampina cu mesaje speciale pentru cei dragi! E vremea sa celebrezi ultimele clipe ale anului trecut si sa intampini noul an cu bratele deschise. Atmosfera de petrecere e molipsitoare, mentine legatura cu cei la care tii, trimite-le un mesaj de Anul Nou 2013. Ai o lista intreaga de mesaje mai jos, ele includ atat texte inspirationale cat si mai oficiale. Posteaza un mesaj de Anul Nou 2013 original pe Facebook, distribuie prietenilor cuvinte frumoase cu ocazia sarbatorilor de iarna. Caldura sarbatorilor ne apropie ca oameni, este important sa lasam grijile la o parte si sa ne bucuram de noi inceputuri. Un An Nou 2013 fericit sa aveti cu totii!

 *Frumusete. Prospetime. Vise. Adevar. Imaginatie. Sentiment. Credinta. Incredere Aceste lucruri sa le intampini in noul an 2013.

*Primeste darul simplu al IUBIRII, infasurat in SINCERITATE, legat cu GRIJA, asigurat cu BINECUVANTARI de Anul Nou. La multi ani 2013!

*Fie ca darul iubirii, al fericirii, al pacii si caldurii sa fie al tau odata cu noul inceput de an. La multi ani!

*Fie ca noul an sa va aduca culmi si mai inalte de succes si prosperitate. Sa aveti un AN NOU fericit!

*Descuie noul an cu cheile succesului si intampina un nou inceput cu mai multa veselie! La multi ani 2013! 
*Fie ca noul an sa iti aduca fericire, nu lacrimi in ochi, draga! 
 *Inlatura tot ce e rau, lasa anul 2013 sa devina un capitol vesel si important in viata ta. La multi ani!

Traditii, obiceiuri si superstitii de Craciun in lumea intreaga

    

     Fiecare popor are traditiile si obiceiurile sale. Voi scrie cateva dintre ele in textele de mai jos.
     Craciunul in Africa: 
     In Congo, ziua de Craciun incepe cu grupuri de colindatori care merg din casa in casa cantand colinde. In trecut, nimeni nu lipsea de la slujba de Craciun, iar fiecare participant celebra Nasterea Domnului aducand darurile sale. In Congo la 25 decembrie, are loc un traditional concurs de frumusete.
     In Africa de Sud, in zilele noastre, dupa slujba de Craciun, in fata fiecarei case se intind mese bogate la care sunt invitate rudele si prietenii apropiati. Mancarurile traditionale de Craciun sunt curcanul, friptura de vita, purcei de lapte, orez galben cu stafide, legume, budinca de prune, biscuiti.
     In Ghana, bisericile incep a fi decorate cu patru saptamani inainte de Craciun. In Ajun copiii colinda, iar seara oamenii se duc la biserica cu crengute de palmier si lumanari si se pun in scena piese de teatru cu scena nasterii.
     In Liberia, oamenii impodobesc palmierii. Masa de Craciun este rotunda si se asaza afara.
     Craciunul in Australia:
     Craciunul australian atrage multi turisti din emisfera Nordica dornici sa afle cum e sa serbezi Nasterea Domnului la peste 30 de grade. Mesele de Craciun se intind pe plaja, iar mancarurile traditionale sunt budinca de prune, placinta cu carne, friptura de curcan, de porc, jambon. Mos Craciun soseste pe placa de surf sau cu barca salvamarilor.
     In Noua Zeelanda, nu se impodobeste bradul, ci "Pohntokawa". Multe persoane in Noua Zeelanda urmeaza vechile traditii englezesti in ceea ce priveste masa traditionala: curcan, budinca de stafide si salate reci. Nimeni nu considera Craciunul complet fara prajitura "Pavlova"- preparata din bezea si decorata cu kiwi, capsuni si frisca.
     Craciunul in Bangladesh:
     Crestinii din Bangladesh taie lastari de bananieri si-i replanteaza doi cate doi pe aleile inspre biserica si inspre casele lor. Din crengi de bananier construiesc arcade in care aseaza farfurioare din bambus pe care le umplu cu ulei. Cand se aprinde uleiul, aleile catre biserica sunt luminate astfel incat toata lumea sa le poata vedea.
     Craciunul in Brazilia:
     In Brazilia se decoreaza casele si bisericile cu scena nasterii. Catolicii devotati participa seara la Missa do Galo, care se termina la ora 1:00 dimineata. Masa de Craciun – Ceia de Natal – are loc pe plaja. Festivitatile de Craciun au loc pana la data de 6 ianuarie, cand se sarbatoreste Ziua celor 3 Regi. Brazilienii spun ca in aceasta zi, cei trei magi au ajuns cu darurile lor la Pruncul Sfant. Mesele traditionale braziliene contin curcan, jambon, orez colorat, legume si fructe.
     Craciunul in Canada:
     In Quebec, oamenii isi decoreaza casele cu scena nasterii, mananca placinta cu carne de porc si chiftele. 
     In Nova Scotia vin colindatori mascati care fac zgomot si suna din talangi. Daca gazda ghiceste cine se ascunde sub masca, omul se demascheaza si nu mai are voie sa faca din nou zgomot. “Mascatii” daruiesc bomboane copiilor cuminti. 
     In British Columbia, traditionalul curcan de Craciun este asezonat cu somon, proaspat sau afumat. 
     In Cehia, serbarile de Craciun incep de la Sfantul Nicolae (6 decembrie) si se termina cu vizita celor 3 magi. In Cehia, in ziua de 4 decembrie, fetele de maritat pun in apa o mladita de cires. Daca mladita infloreste pana in ziua de Craciun, inseamna ca se va marita anul urmator.
     In ziua de Craciun, cehii mananca supa de icre de cod.
     In Finlanda, pomul de Craciun se impodobeste in Ajun, cu fructe, bomboane, stegulete, beteala si lumanari. Finlandezii il au pe "Joulupukki" care ar veni tin tinutul "Korvantunturi", taram care are forma unei urechi despre care se spune ca ar fi urechea cu care Mosul asculta sa afle daca copiii sunt cuminti. In ziua de Craciun, fiecare isi face o baie de aburi, apoi se imbraca in haine curate si se duce la masa, care de obicei se serveste intre orele 17:00 si 19:00. De pe masa traditionala de Craciun nu lipseste codul fiert, cartofii fierti si crema de smantana. Meniul mai poate contine purcei de lapte, jambon la gratar, piure de cartofi si legume.
     Ucrainenii serbeaza Craciunul la 7 ianuarie. In Ucraina, Mos Gerila aduce copiilor daruri, iar sania lui are doar trei reni. El vine insotit de Fata Fulg de Nea. Ea poarta un costum argintiu, tivit cu blana alba, si poarta o coroana in forma de fulg de nea.
     Craciunul in Sicilia:
     Sicilienii postesc incepand din 23 decembrie, la asfintit, pana in 24 decembrie, tot la asfintit. Apoi incep petrecerea. Spun rugaciuni si canta colinde in jurul scenei nasterii. Masa traditionala de Craciun contine tipar, ciocarlie, paste, peste, cozonac si nuga. 
     "Christklots" in Germania, reprezinta obiceiul de a arde un butuc toata noaptea de Craciun, care, conform traditiei, se crede ca ar apara casa de hoti si de nenorociri tot restul anului.
     In Elvetia, butucul este cunoscut sub numele de "Bouche de Noel", in Anglia "Yule log". In fiecare din cele patru duminici inainte de nasterea lui Iisus, se aprinde o lumanare asezata intr-o cutie. Au loc procesiuni reprezentandu-i pe cei trei magi si nasterea lui Iisus.
     In Austria, cete de copii strabat strazile colindand pe la ferestre. Piata de Craciun din Viena este atractia principala a sarbatorilor, desi Craciunul este celebrat mai ales acasa, cu o masa festiva si cadouri.
     În Marea Britanie, una dintre tradiţii este ca elevii să monteze, în şcoli sau în biserici, piese despre naşterea Mântuitorului. În vechime se foloseau animale vii pentru redarea atmosferei însă în prezent se preferă costumele. Un alt obicei vechi este şi acela de a atârna ciorapi de şemineu în aşteptarea cadourilor, în casă se atârnă vâsc, iar în jurul casei - crenguţe de brad. Anticii druizi credeau că vâscul posedă puteri magice şi că aduce noroc şi prosperitate alungând spiritele rele. Faimoasa şi tipica budincă englezească era numită „hackin”, de la ingrediente. În secolul XVII, budinca de prune era pregătită chiar în dimineaţa de Crăciun şi era stropită cu brandy şi flambată la servire.
     În Grecia, masa de Crăciun are în mijloc o pâine tradiţională, iar după ospăţ masa nu se strânge pentru ca Iisus să aibă cu ce-şi potoli foamea. Olandezii îl aşteaptă pe „Sinter Klaas” care vine pe un cal alb şi lasă daruri în saboţii de lemn. În Polonia, se păstrează obiceiul ca, în cinstea stelei de la Betleem, masa de Crăciun să înceapă după ce apare pe cer prima stea „Gwiazdka” („mica stea”). În Rusia, Moş Crăciun („Babuşka”) este însoţit de Albă-ca-Zăpada („Snegurocika”), iar copiii primesc prăjituri şi multe jucării, printre care setul de păpuşi „Matrioşka”.
      În Spania, darurile de Crăciun sunt oferite de magi, care se deplasează în cortegii de curteni, cavaleri şi lăutari, iar în case şi biserici există iesle miniaturale care redau atmosfera naşterii Domnului. În Islanda, ţara gheţii şi zăpezii, vin treisprezece Moşi Crăciuni. Cu treisprezece zile înainte de Crăciun, primul Moş Crăciun coboară din munţi, ocoleşte fiecare casă şi apoi pune dulciuri în ghetuţele copiilor, în vreme ce aceştia dorm. Dacă au fost cuminţi, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic (scratch cards), iar, dacă au fost răi, sunt recompensaţi cu un cartof. A doua zi, cel de-al doilea Moş vine în oraş şi tot aşa până la 25 decembrie când primul Moş se întoarce la casa lui din munţi, pe 26 cel de al doilea şi tot aşa până pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numită şi „Al treisprezecelea” şi este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun pentru că, în această zi, ultimul Moş Crăciun se întoarce la casa lui.
     In Suedia, cea mai importanta zi este Ajunul Crăciunului. O masă specială este pregătită pentru Ajunul Crăciunului - şuncă, peşte şi fasole - aceasta este şi prilejul cu care rudele îşi fac daruri. Mulţi suedezi merg la biserică în dimineaţa zilei de Crăciun. Crăciunul se numeşte la suedezi Jul şi este urmat de alte sărbători. Moşul are pe aceste meleaguri o înfăţişare diferită: el este reprezentat ca un pitic îmbrăcat în roşu, cu barbă albă, mare amator de orez cu lapte, tradiţionala mâncare suedeză de Crăciun.
     Danezii au o modalitate mai puţin întâlnită de a împărţi cadourile: se adună toţi ai casei în jurul bradului, şi cel mai vârstnic ia un cadou pe care-l dă celui destinat care ia, la rândul său, un altul şi-l dă persoanei pentru care a fost pregătit şi aşa mai departe. 
     În Elveţia, Samichlaus (Moş Crăciun) are întotdeauna sarcina grea de a aduce şi pomul de Crăciun în casele oamenilor. Acest obicei se păstrează încă din 1775. O altă tradiţie a elveţienilor este „Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutaţi de părinţi se înarmează cu ustensile specializate şi scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, alb-violet, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături şi forme. Similar cu dovleacul de Halloween, în ridichea împodobită micuţii elveţieni pun o lumânare şi poartă ridichea ca pe o faclă, ori o agaţă ca pe un lampion. 
      Libanezii plantează boabe de grâu în ghivece, cu o lună înaintea Crăciunului, pe care le amplasează, în seara sfântă, sub brad sau alături de montajul de Crăciun, constând în reconstituirea scenei Naşterii Mântuitorului.
     În SUA, cu cinci săptămâni înainte de Crăciun, în fiecare duminică, americanii aprind câte o lumânare, fiecare reprezentând câte ceva. În seara Crăciunului, toate acestea sunt reaprinse pentru a sărbători Naşterea Domnului. La masă se mănâncă curcan, iar specialitatea Crăciunului este o prăjitură cu fructe confiate. În America se împodobesc clădirile cu pomi de Crăciun, punctul central al sărbătorii fiind cadoul (achiziţionat, de regulă, din magazin), adus, aici şi în Canada, de „Santa Claus”.
     În Costa Rica, Columbia şi Mexic, darurile sunt aduse de „Nino Jesus” („Copilul Iisus”). În Mexic, înainte de Crăciun, se organizează Festivalul sculpturii în ridichi. Japonezii celebrează Crăciunul cu lanterne, păpuşi şi aranjamente florale şi cu „Jizo” („Moş Crăciun”). 
     Există 11 oraşe numite „Santa Claus'” în opt state americane: Alaska, Arizona, Georgia, Indiana, Minnesota, Nevada, Oregon şi Utah şi 50 de locuri cu numele „Noel”. În Alaska, Moş Crăciun face înainte de a aduce cadourile o vizită secretă de verificare a cuminţeniei copiilor. Aceştia trebuie să îl întâmpine cu tradiţionalul colind „Gristuusaaq suu'uq” (Astăzi s-a născut Hristos). 
     În Cuba, cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului, denumită „Nochebuena” („Noaptea cea bună”). Masa tradiţională înseamnă pentru cubanezi friptura de porc, fasole neagră servită cu orez şi plante tradiţionale (Yuca) sub forma de piure. Familiile se reunesc şi, într-o groapă săpată în pământ şi plina de cărbuni acoperiţi cu frunze de bananier, frig un porc întreg. Familiile (care în Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toata noaptea pe muzică tradiţională. 
      În Filipine, sărbătoarea Crăciunului începe cu nouă zile înainte de 25 decembrie, cu Misa de Gallo. În fiecare zi din cele nouă are loc un teatru religios, iar colindătorii vestesc naşterea Domnului cu „Maligayang Paskob”.
     Craciunul in Romania:
     Se zice din batrani ca de Craciun Dumnezeu a lasat ca oamenii sa fie satui. De aceea se taie porcii si mesele sunt pline de bunatati: sarmale, caltabosi, friptura, cozonac, prajituri si placinte. Se zice ca daca Craciunul este luni, n-or sa vina ani buni. Daca e marti – cu toti o sa imparti. Daca e joi – foame va veni apoi. Daca e vineri – vin ani tineri. Daca e sambata – vine an bun.
     Daca vrei sa ai un an bogat, atunci nu trebuie sa gonesti colindatorii, ci sa-i lasi in casa.
     De Craciun trebuie sa aduci acasa tot ce ai dat cu imprumut pe la altii. Aduce ghinion sa porti incaltari noi in ziua de Craciun. Daca mananci mere in Ajunul Craciunului, vei fi sanatos tot anul. Copiii nascuti in ziua de Craciun vor fi foarte norocosi. In ziua de Craciun e bine sa dai pomana cel putin unui om sarac. 
     E bine ca in apa cu care te speli pe fata in ziua de Craciun sa pui o nuca pentru sanatate si un banut de argint pentru bogatie. Daca te speli pe corp in ziua de Craciun vei fi curat tot anul, trupul va fi ferit de boli de piele, de bube si de pete, pana la sarbatoarea urmatoare. Dupa ce s-au spalat, fetele mari isi pun sub perna un pieptene nou pentru a-si visa ursitul. 
     Nu se face curatenie si nu se da gunoiul afara in prima zi de Craciun. In Ajunul Craciunului, podeaua se matura dinspre pragul usii, inspre rasarit. De Craciun nu se tine usa zovorata pentru a nu alunga norocul din casa.

 
      
       Ho ho ho....Craciun fericit tuturor! Merry Christmas to everyone!