In aceasta sectiune voi redacta cateva dintre curiozitatile de acolo de sus. Probabil unii stiau si altii nu ca Pamantul este cea mai densa planeta din Sistemul Solar.
De pe Pamant se vede numai o parte a Lunii. Asta pentru ca Luna se invarteste in jurul axei proprii in acelasi timp in care se invarteste in jurul Pamantului. Partea care nu se vede a fost lovita de un meteorit cu mult timp in urma si a deplasat centrul Lunii, o emisfera devenind mai grea decat cealalta. Pentru ca Pamantul are o forta gravitationala de 6 ori mai mare decat a Lunii, intotdeauna spre Pamant va fi atrasa numai partea mai grea.
De pe Luna cerul se vede negru pentru ca nu are atmosfera care sa imprastie lumina.
Pe Marte se gaseste cel mai inalt vulcan din Sistemul nostru Solar, de 3 ori mai inalt decat Everest, iar la polii planetei se gaseste gheata.
Marte are o suprafata care seamana cu un desert pietros. Vulcani enormi si cratere vechi, ca si dunele de nisip sunt formele de relief de pe Marte.
Pe Marte exista un aliniament accidental de roci si alte formatiuni geologice care, privit dintr-un anumit unghi, se intampla sa arate ca un chip de om.
Jupiter este cea mai mare planeta din Sistemul Solar. In ea ar incapea celelalte 7 planete. Suprafata lui poate fi acoperita de 11 suprafete ale Pamantului sau ar trebui 1000 de planete Pamant pentru a-i umple volumul.
Cand o cometa se apropie de soare, coada o urmeaza. Cand aceasta se departeaza, coada trece in fata.
Pe Pamant au fost descoperiti mai mult de 2000 de meteoriti. Unul din cele mai cunoscute cratere formate de un meteorit cazut pe Pamant este cel din Arizona, SUA. Are 1280 m diametru si 180 m adancime. El s-a format cu cateva sute de mii de ani in urma, cand un meteorit de 250.000 tone si cu un diametru de 70 m a lovit Pamantul cu o viteza de aproximativ 60.000 km/h.
Galaxiile calatoresc in spatiu si cateodata se ciocnesc, galaxiile mai mici disparand si fiind inghitite de cele mai mari. Galaxia din Andromeda se indreapta spre galaxia noastra, Calea Lactee.
Daca ai calatori cu viteza luminii (aprox. 300.000 km/s) de la un capat la altul al galaxiei Calea Lactee ti-ar trebui 100.000 de ani ca sa termini calatoria.
Viteza de propagare a luminii este de milioane de ori mai mare decat a sunetului, poate inconjura Pamantul de 7 ori in decursul unei secunde, parcurge distanta de la Pamant la Luna in mai putin de 1,3 secunde.
Daca stii culoarea unei stele, iti poti da seama de temperatura ei: cele rosii sunt mai reci, cele cu temperaturi medii sunt galbene, iar cu temperaturile mari sunt albastre. Nu exista stele verzi... :))
Gaurile negre sunt invizibile. In ele nu exista timp sau spatiu si se crede ca ar fi poarta spre alte universuri. Nimic nu supravietuieste acolo si este sfaramat in mici particule atomice.
Luminii de la Soare ii ia 8 minute pentru a atinge Pamantul. Daca Soarele s-ar stinge acum, in 8 minute am ramane pe intuneric.
Cea mai apropiata stea de Pamant este Proxima Centauri aflata la 4,23 ani lumina (1 an lumina= 9460.730.472.580,8 km ). Asta inseamna ca daca am avea o nava spatiala care ar calatori cu 50.000 km/h ne-ar trebui aproximativ. 91368 de ani pentru a ajunge la acea stea.
Unele stele sunt de 600.000 de ori mai stralucitoare decat Soarele nostru. Soarele se indreapta cu 20 km/s spre un punct in directia constelatiei Hercules.
Cometa haley trece pe langa Pamant la fiecare 76 de ani.
Luna noastra de departeaza de Pamant cu 3 cm pe an. Gravitatia lunii este de 6 ori mai mica decat a Pamantului. De exemplu pe Pamant daca ai 60 kg, inseamna ca pe Luna ai 10 kg.
Rata exploziilor de tip supernova in galaxia noastra este de una la 50 de ani.
Nebuloasa Orion este unul din cele mai frumoase obiecte ceresti, insa nu va dura o eternitate. Din fericire astronomii au descoperit un succesor ce promite. Un nor de gaz din constelatia Cassiopeia, numit W3, abia a inceput sa fie luminat de stele nou- nascute. In doar 100.000 de ani va straluci pe cerul noptii, exact cand nebuloasa Orion va incepe sa-si piarda stralucirea.
Telescopul Spitzer a descoperit un inel de resturi cometare in jurul unei pitice albe, G 29-38. Steaua probabil si-a inghitit planetele cu 500 milioane de ani in urma, pe vremea cand era giganta rosie, insa cometele au fost prea departe pentru a fi complet distruse.
In jurul stele GD 362, o stea moarta de cel putin 2 miliarde de ani, in faza de pitica alba, prezinta in jurul sau un disc de praf. Acesta ar fi trebuit sa dispara cu mult timp inainte. O teorie este ca exista o planeta, care sub actiunea gravitatiei alimenteaza discul de praf.
Cu cat metalicitatea unei stele este mai mare, cu atat este mai mare probabilitatea ca in jurul acesteia sa se formeze planete. De mentionat ca astronomii numesc "metale" cam toate elementele mai grele decat hidrogen si heliu.
Teoriile spun ca este nevoie de multe milioane de ani pentru ca planetele sa se formeze, dupa ce steaua se naste, insa a fost descoperita o planeta oribitand, la 30 UA, CoKu Tau 4, o stea cu o varsta de abia 1 milion de ani. Alan Boss, un astronom de la Institutul Carnegie din Washington, propune o terorie alternativa, bazata pe instabilitati pe discul de praf, ce ar permite formarea planetelor in doar cateva mii de ani.
Cea mai veche planeta descoperita orbiteaza pulsarul PSR B 1620-26, aflat in roiul globular M4, la 5600 de ani lumina, in constelatia Scorpionului. Planeta orbiteaza la 23 UA (unitati astronomice) de pulsarul ce se roteste de 100 de ori pe secunda. Varsta acesteia este de aproximativ 13 miliarde de ani. Este de asemenea si cea mai indepartata planeta observata.
Binecunoscuta stea Vega are un disc de material ce se intinde pe o raza de 815 UA, de 20 de ori mai mare decat Sistemul Solar.
Este bine de stiut faptul ca Soarele, peste 4 miliarde de ani, cand isi va epuiza in mare parte rezerva de combustibil, va evolua intr-o giganta rosie. Odata cu expansiunea va deveni de mii de ori mai luminos, temperatura suprafetei va scadea, atmosfera i se va extinde, inghitind rand pe rand orbira lui Mercur, Venus si posibil Terra. Astfel, zona habitabila a Sistemului Solar se va muta undeva intre 10 si 50 UA. Zona habitabila este cea unde apa ramane in stare lichida (in conditii de presiune normala). Astfel favorizante pentru viata vor fi, Saturn, Uranus, Neptun chiar si pitica Pluto, incat si satelitii acestora si obiectele din centura Kuiper. Aceasta faza va dura cam 250 milioane de ani. Destul ca viata sa se dezvolte? Probabil ca nu, mai ales ca vor exista multe fluctuatii in energia data de steaua muribunda. Pe de alta parte, aceasta ar putea sa disturbe comete si meteoriti, ceea ce ar duce la un al doilea mare bombardament din istoria sistemului nostru solar.
Cat de mare este totul in univers?
Spatiu (redus la scara):
Diametru Terra: 0,0001 cm (cat o bacterie)
Distanta pana la Soare: 1 cm
Distanta Soare- Pluto: 40 cm
Cea mai apropiata stea Proxima Centauri: 2,8 km
Volumul stelelor din Calea Lactee: 0,113 m cubi
Diametru galaxie Calea Lactee: 70.000 km
Distanta pana la galaxia Andromeda: 2.100.000 km
Atat de departe sunt obiectele in Univers incat atunci cand le privim le vedem de fapt asa cum erau ele acum mii sau milioane de ani.
Timp (real):
Nasterea Universului: 13,7 miliarde ani
Nasterea primelor stele si galaxii: 13,2 miliarde ani
Nasterea Sistemului Solar: 8 miliarde ani
Nasterea Soarelui: 4,57 miliarde ani
Nasterea Terrei: 4,53 miliarde ani
Nasterea vietii pe Terra: 4 miliarde ani
Pe o scara de 24 de ore cu ora 00:00 reprezentand momentul nasterii Terrei: la 04:10 a aparut viata, la 22:13 au aparut reptilele, la 22:46 au aparut dinozaurii, la 22:49 au aparut primele mamifere, la 23:14 au aparut pasarile, la 23:57 a aparut stramosul comun al omului si al maimutelor, la 23:59:56,9 a aparut Homo Sapiens, la 23:59:59,999 a avut loc revolutia industriala, acum este ora 24:00.
Cat timp va mai exista viata pe Terra? Aproximativ 1,2 miliarde de ani.
Mult spatiu si tot nu e de ajuns. Peste tot in Univers au loc coliziuni intre galaxii. Rezultatul acestora este producerea altori galaxii. Si Calea Lactee se va ciocni cu galaxia Andromeda in aproximativ 3-4 miliarde de ani. Ca urmare a aceste coliziuni, din cele 2 galaxii spirala va rezulta o noua galaxie eliptica. Sistemul nostru solar are o sansa de 12% de a fi aruncat de noua galaxie in spatiul inter-galactic. Avand in vedere insa ca pana atunci Terra nu va mai putea sustine apa lichida, acest lucru este putin important pentru viata de atunci.
Cel mai rece loc din Sistemul Solar: planeta pitica Eris- aproximativ -243 grade C (in spatiul interstelar temperatura poate cobori pana la -263 grade C).
Cel mai cald loc din Sistemul Solar: suprafata planetei Venus- aproximativ 461 grade C.
Cel mai inalt munte din Sistemul Solar: muntele Olimp de pe Marte: 27 km.
Cel mai lung canion din Sistemul Solar: canionul Valles Marineris de pe Marte- 4000 km lungime si 7 km adancine (Grand Canyon avand 446 km lungime si 2 km adancime).
Cea mai mica planeta din Sistemul Solar: Mercur- 2439 km in raza.
Cea mai mare planeta din Sistemul Solar: Jupiter- 71.492 km in raza.
Cel mai mare satelit natural: Ganymede (Jupiter)- 2634 km in raza.
Cea mai rapida sonda spatiala umana: sondele Helios (1974, 1976) 70 km/s sau 252.792 km/h.
Cea mai mare viteza atinsa cu un om la bord: misiunea Apollo 10 (1969)- 11,08 km/s sau 39.896 km/h sau 0,0037% din viteza luminii.
Cel mai departat obiect construit de om este: sonda Voyager 1 (1977)- 110,7 UA sau 16.605.000.000 km.
miercuri, 29 august 2012
Universul
In sistemul nostru solar sunt 8 planete: Mercur, Venus, Pamant (Terra), Marte, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. Pentru cei ce au invatat ceva geografie, e bine de stiut ca in afara de cele 8 planete se mai gasesc si alte 3 planete, numite planete pitic: Ceres, Pluto (care de cativa ani nu mai face parte din randul planetelor "principale") si de asemenea si Eris.
Venus este de 15 ori mai stralucitoare decat steaua Sirius si este cel mai stralucitor obiect de pe bolta cereasca, dupa Soare si Luna. Datorita aceste mari straluciri Venus poate fi observata si in timpul zilei iar noaptea, in anumite conditii poate sa produca umbre.
La conjunctia inferioara Venus are diametrul aparent de 64" si se gaseste la numai 42 mil. km de Pamant. La conjunctia superioara are diametrul de 12" si la o distanta de 260 mil. km de Pamant. Orbita este aproape circulara si are o distana aproape medie de la Soare de 108 mil. km, planul orbitei fiind inclinat cu 3,24° fata de planul ecliptic. Diametrul planetei este de 12092 km (cu numai 650 km mai putin decat cel al Pamantului) iar masa sa proprie este de 81,5 % din cea a Pamantului avand o densitate medie de 5,1 gr/cm³.
Pamant (Terra sau "Planeta Albastra") este a 3-a planeta de la Soare si a 5-a ca marime in Sistemul Solar. Terra face parte din planetele interioare ale Sistemului Solar (planetele aflate in interiorul centurii de asteroizi). Este cea mai mare planeta telurica (contine stanci si silicati de fier. Planete telurice: Mercur, Venus, Pamant si Marte) si singura din Univers cunoscuta ca adapostind viata.
Terra s-a format acum aproximativ 4,75 miliarde de ani iar singurul ei satelit natural Luna, numita si Selena dupa zeita lunii Selene, a inceput sa o orbiteze putin timp dupa aceea, aproximativ 4, 533 miliarde de ani in urma. Suprafata Pamantului este acoperita in proportie de aprox. 70,8 % de apa restul de 29,2 % fiind solid si "uscat". Zona acoperita de ape este impartita in oceane, iar uscatul se subimparte in continente. De la formarea sa Pământul a trecut prin numeroase procese geologice și biologice majore, astfel încât toate urmele condițiilor sale inițiale au fost șterse. Suprafața exterioară a planetei Terra este împărțită în mai multe plăci tectonice, care de-a lungul timpului se deplasează unele față de celelalte. Miezul planetei este activ (fierbinte si lichid), fiind format din mantaua topita si miezul metalic, generator al campului magnetic. Condițiile atmosferice și de la suprafață, care au permis apariția vieții pe Terra, au fost la rândul lor influențate în mod decisiv de către diversele forme de viață. Acestea se află într-o balanță ecologică fragilă, în permanentă schimbare.
Văzut din spațiul extraterestru, o mare parte din Pământ prezintă culorile albastru închis și alb - datorită oceanelor, straturilor de gheață de la poli și a norilor din atmosferă. Albedo-ul său este de 36,7%, fiind depășit, dintre planetele din interiorul centurii de asteroizi a Sistemului Solar, doar de cel al lui Venus. Este de asemenea și cea mai mare și densă dintre aceste planete.
Diametrul mediu al planetei noastre este de 12745,5 km iar suprafata acesteia fiind de 510 mil. km². Fiind a 3-a planeta de la Soare se afla la distanta perfecta propice vietii (distanta medie fiind de aprox. 150 mil. km).
Marte este situata aproximativ la 228 mil. km de Soare. Ea inconjoara soarele in 687 de zile si se invarteste in jurul propriei sale axe in 24 h 37 min. Diametrul sau (6800 km) reprezinta putin mai mult din jumatatea diametrului Pamantului. Din cauza slabei ponderitati de pe aceasta planeta, ea nu a putut retine decat un invelis atmosferic neinsemnat. Aceasta contine 95,3 % gaz carbonic, 2,7 % azot, 1,6 % argona si urme de oxigen.
Marte pastreaza urmele unei intense activitati vulcanice. Suprafata, desertica si stancoasa, reprezinta o frumoasa culoare rosiatica.
Planeta Marte are doi sateliti: Phobos si Deimos. Mai multe despre aceasta planeta probabil voi mai scrie peste cativa ani, depinzand de ceea ce vor descoperi bunii nostri americani.
Jupiter este cea mai mare dintre toate planetele Sistemului Solar: are diametrul de 11 ori mai mare decat cel al Pamantului, o masa de 318 ori mai mare si un volum de 1300 de ori mai mare. Jupiter se afla la 778 mil. km de Soare. El este inconjurat de o atmosfera densa pe baza de hidrogen si heliu, in care circula nori formati tot din gaze solidificate sau lichefiate: in special meta si amoniac. Cum el se invarteste foarte repede in jurul propriei sale axe acesti nori se intind de la ecuator in fasii paralele si il acopera ca niste brauri. Aceste formatiuni noroase sunt foarte turbulente.
Jupiter este al 4- lea obiect de pe cet ca stralucire (dupa Soare, Luna, Venus si cateodata, Marte). Planeta are 63 de sateliti, dintre care 4 cei mai mari pe care ii voi enumera: Io, Europa, Ganymede si Callisto (cunoscuti ca satelitii Galileeni. Bineinteles descoperiti de Galileo Galilei in 1610).
Jupiter are inele ca Saturn, dar mult mai palide și mai mici. Existența lor a fost nebănuită până când au fost descoperite de către oamenii de știință de la Voyager 1 ce au insistat că, după ce a călătorit 1 miliard de km, ar putea măcar să arunce o privire pentru a vedea dacă există vreun inel. Toți au crezut că șansa de a le găsi este nulă dar erau acolo. A fost o descoperire majoră. De atunci au fost fotografiate în infra-roșu de către telescoapele de pe Pământ și de pe Galileo. Spre deosebire de cele ale lui Saturn, inelele lui Jupiter sunt întunecate. Probabil sunt alcătuite din grăunțe mici de material pietros. Spre deosebire de inelele lui Saturn, acestea par să nu conțină gheață. Particulele din inelele lui Jupiter probabil nu rămân acolo pentru mult timp (datorită atracției atmosferice și magnetice). Sonda Galileo a găsit dovezi clare ce arată că inelele sunt alimentate încontinuu de praful format de impacturile micrometeoriților cu cele patru luni interioare, ce sunt foarte energice datorită mărimii câmpului gravitațional al lui Jupiter. Inelul interior e lărgit de interacțiunea cu câmpul magnetic al lui Jupiter.
Saturn este un alt gigant. Are un diametru mai mare de 9,5 ori decat cel al Pamantului, de 95 de ori masa acestuia si de 750 de ori volumul lui. Este situat la 1,4 miliarde km de Soare. Este o sfera gazoasa care se invarteste foarte repede in jurul propriei sale axe. Impreuna cu Jupiter, Uranus si Neptun este clasificat ca un gigant gazos.
Saturn este numita dupa zeul roman Saturnus (care va denumi ziua de sambata), echivalentul zeului Kronos (Titan si tatal lui Zeus). Planete este compusa din hidrogen si proportii mici de heliu si alte elemente. Structura interna a planetei consta intr-un miez de piatra si gheata, inconjurat de un strat gros de hidrogen metalic si un strat gazos exterior.
Norii care il inconjoara sunt animati de miscari foarte violente. Saturn are o sursa de caldura interna, el emite aproape de trei ori mai multa energie decat cea primita de la Soare. In jurul lui Saturn s-au descoperit 18 sateliti printre care si un gigant numit Titan ce este mai mare decat planeta Mercur.
Uranus are de 4 ori diametrul Pamantului si de 15 ori masa acestuia. Se afla la 2,8 miliarde kilometri de Soare. Uranus este inconjurat de o atmosfera densa pe baza de hidrogen si heliu , dar atmosfera sa contine un gaz care ii da o frumoasa culoare albastru metan. Uranus este un adevarat ghetar: temperatura lui coboara sub -200°C. El este inconjurat de 10 inele de pulberi intunecate, care se desfasoara la o distanta de 42000 si 51000 km de centrul planetei. In jurul sau au fost reperati 15 sateliti. Uranus este zeitatea greaca ancestrala a Raiurilor, un zeu suprem timpuriu.
Uranus, prima planetă descoperită în vremurile moderne, a fost descoperită de William Herschel în timp ce scruta sistematic cerul cu telescopul personal pe 13 martie 1781. A fost de fapt văzută de mai multe ori, fiind însă ignorată, deoarece era considerată o altă stea obișnuită (cea mai timpurie semnalare a sa a fost făcută în 1690 când John Flamsteed o considera 34 Tauri). Herschel a numit-o „Georgium Sidus” (Planeta Georgiană) în onoarea patronului său, Regele George al III-lea al Angliei; alții i-au zis „Herschel”. Numele de „Uranus” a fost propus pentru prima dată de Bode în conformitate cu numele altor planete inspirate din mitologia clasică, însă nu a intrat în uz până în 1850.
Neptun se afla la o distanta medie de 4,5 miliarde km de Soare. Neptun este o adevarata sosie a lui Uranus. Din cauza departarii, Neptun primeste de 900 de ori mai putina energie solara decat Pamantul. El emite de 2,7 ori mai multa energie decat primeste. Au fost identificate in jurul planetei 3 inele cufundate intr-un disc de pulberi. Are 8 sateliti cunoscuti. Cel mai mare este Triton (fiind cel mai rece corp observat din Sistemul Solar).
Numita dupa zeul roman al marii, este cea de-a 4-a planeta dupa diametru si a 3-a dupa masa. Neptun are masa de 17 ori mai mare decat cea a Pamantului si putin mai mare decat a lui Uranus. Orbiteaza soare la o distanta de 30,1 unitatii astronomice ( 1 UA= aprox. 150 mil. km). Planeta Neptun a fost descoperita datorita perturbarilor gravitationale din orbita lui Uranus la data de 23 septembrie 1846 prin calcule matematice si nu prin observare astronomica directa. Existenta lui Neptun a fost mai apoi confirmata vizual la mai putin de un grad de pozitia prezisa de calcule. La scurt timp dupa aceea a fost descoperit si satelitul sau Triton. Alti 12 sateliti au fost descoperiti in secolul XX. Deoarece Neptun este departe de Soare, are una dintre cele mai reci atmosfere din Sistemul Solar, temperaturile paturilor superioare ale norilor ajungand la -218°C, insa in acelasi timp centrul sau are aproximativ 5000°C.
De la descoperirea sa până în 1930 când a fost descoperită Pluto, Neptun era cunoscută ca fiind cea mai îndepărtată planetă de la Soare. Însă de la descoperirea lui Pluto, Neptun a fost cea mai îndepărtată planetă doar în perioada 1979-1999 când Pluto a venit în orbita sa. Insa cu toate aceste odata cu descoperirea centurii Kuiper, multi astronomi au dezbatut faptul daca Pluto ar trebui sa fie sau nu considerata o planeta, sau daca face parte din centura. In 2006 Neptun, si-a recapatat titlul de ultima planeta din Sistemul Solar deoarece Uniunea Astronomica Internationala a precizat ca Pluto este o "planeta pitica".
Planetele pitice
Ceres (denumire compelta: 1 Ceres) este o planeta pitica aflata in centura de asteroizi. Clasificarea lui Ceres a fost schimbata de mai multe ori. Dupa descoperirea sa, Ceres a fost considerat planeta, dar dupa aceea a fost reclasificat ca asteroid ramanand asa peste 150 de ani. Pe 24 august 2006, in urma unei rezolutii a Uniunii Astronomice Internationale in care a fost schimbata definitia termenului de planeta, Ceres a primit statutul de planeta pitica.
Ceres a fost primul obiect descoperit din centura de asteroizi, din aceasta cauza primind prefixul 1. Este considerat ca fiind cel mai mare asteroid din sistemul solar. Prima sa observare a avut loc la 1 ianuarie 1801 in Palermo (Sicillia) si ii apartine lui Giuseppe Piazzi. Initial a fost numit Ceres Ferdinandea dupa personajul mitologic Ceres (zeita romana a plantelor si a iubirii materne) si dupa numele regelui Ferdinand al III-lea al Sicilliei. Ceres are un diametru polar de aproximativ 975.6 ± 1.8 km și o masă de 9,43 ± 0,07×1020 kg și este din ambele puncte de vedere cel mai mare obiect din centura principală. Masa lui reprezinta aproximativ 40% din masa totala evaluata a tuturor asteroizilor din Sistemul Solar. In comparatie cu Luna el are insa o masa de numai 40%.
Pluto este o planeta pitica din Sistemul Solar, a doua ca marime dupa Eris. A fost descoperita in 1930 de catre astronomul american Clyde William Tombaugh. Pana in 2006 a fost considerata a noua planeta a Sistemului Solar, atat in ordinea distantei fata de Soare, cat si a descoperirii. Pluto impreuna cu satelirul sau Charon sunt uneori considerate sistem binar, deoarece baricentrul orbitelor nu se afla in interiorul niciunuia dintre cele doua corpuri.
Pluto sau Pluton cum i se mai zice are un numar de 4 sateliti: Charon, Nix, Hydra si S/2011 P1. Pluton se rotește în jurul Soarelui în 247,8 ani pământești, pe o orbită cu rază medie de 5,91 miliarde km. Orbita planetei pitice este foarte excentrică (0,248), astfel încât uneori Pluton ajunge într-o poziție mai apropiată de Soare decât Neptun, a opta planetă a Sistemului Solar. Pluton are orbita înclinată cu 17°12' față de planul eclipticii, care este un alt lucru ieșit din comun. Diametrul acestei planete pitice este de 2.390 km, reprezentând doar 18,74% din cel al Terrei. Înclinarea planului de rotație al planetei este de 57°24', densitatea lui Pluton este 1.800 kg/m3, iar perioada de rotație este de 6 zile 10 h, desfășurându-se in sens invers celei a Pământului (de la est la vest).
Numele ales pentru planetă, care trebuia să evoce inițialele astronomului Percival Lowell, este cel al zeului roman Pluton. Numele a fost sugerat mai întâi de Venetia Phair, pe atunci o fată de 11 ani din Oxford, Anglia. La micul dejun, bunicul ei, care lucra la Biblioteca Bodleiană din cadrul Universității Oxford, citea în ziarul Times despre descoperirea unei noi planete. El i-a cerut nepoatei sale să aleagă un nume bun pentru noua planetă. Venetia, care avea o pasiune pentru miturile și legendele romane și grecești, a sugerat numele zeului roman al Lumii de dincolo. Profesorul Herbert Hall Turner a telegrafiat colegilor săi din America această sugestie, și după dezbateri favorabile, care au fost aproape unanime, numele Pluton (Pluto) a fost adoptat și anunțat de Vesto Melvin Slipher (astronom american) la 1 mai 1930. În limbile chineză, japoneză, coreană și vietnameză numele planetei se traduce ca Regele stelei întunecate.
.jpg)
Inceputul
Salutare si bine ati venit pe blogul meu.
Ma numesc Bajenaru Dorian Viorel, nascut in data de 25 aprilie 1986, zodia taur. Am terminat Facultatea Spiru Haret la sectia Relatii Internationale si Studii Europene, dar ca peste tot in Romania nu prea poti face mare lucru cu diploma. Sunt din Constanta orasul frumos de la malul marii care vara este plin de miscare.
Ieri 28 august 2012 mi-am lansat blogul, dar abia azi am inceput sa scriu ceva.
Deocamdata tema blogului este in test, dar daca cineva poate veni cu idei imi poate lasa un comment si vedem ce putem face.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)