Curiozitati din Sistemul Solar

          In aceasta sectiune voi redacta cateva dintre curiozitatile de acolo de sus. Probabil unii stiau si altii nu ca Pamantul este cea mai densa planeta din Sistemul Solar. 
          De pe Pamant se vede numai o parte a Lunii. Asta pentru ca Luna se invarteste in jurul axei proprii in acelasi timp in care se invarteste in jurul Pamantului. Partea care nu se vede a fost lovita de un meteorit cu mult timp in urma si a deplasat centrul Lunii, o emisfera devenind mai grea decat cealalta. Pentru ca Pamantul are o forta gravitationala de 6 ori mai mare decat a Lunii, intotdeauna spre Pamant va fi atrasa numai partea mai grea. 
         De pe Luna cerul se vede negru pentru ca nu are atmosfera care sa imprastie lumina.
         Pe Marte se gaseste cel mai inalt vulcan din Sistemul nostru Solar, de 3 ori mai inalt decat Everest, iar la polii planetei se gaseste gheata.
         Marte are o suprafata care seamana cu un desert pietros. Vulcani enormi si cratere vechi, ca si dunele de nisip sunt formele de relief de pe Marte.
         Pe Marte exista un aliniament accidental de roci si alte formatiuni geologice care, privit dintr-un anumit unghi, se intampla sa arate ca un chip de om.
         Jupiter este cea mai mare planeta din Sistemul Solar. In ea ar incapea celelalte 7 planete. Suprafata lui poate fi acoperita de 11 suprafete ale Pamantului sau ar trebui 1000 de planete Pamant pentru a-i umple volumul.
        Cand o cometa se apropie de soare, coada o urmeaza. Cand aceasta se departeaza, coada trece in fata.
        Pe Pamant au fost descoperiti mai mult de 2000 de meteoriti. Unul din cele mai cunoscute cratere formate de un meteorit cazut pe Pamant este cel din Arizona, SUA. Are 1280 m diametru si 180 m adancime. El s-a format cu cateva sute de mii de ani in urma, cand un meteorit de 250.000 tone si cu un diametru de 70 m a lovit Pamantul cu o viteza de aproximativ 60.000 km/h.
        Galaxiile calatoresc in spatiu si cateodata se ciocnesc, galaxiile mai mici disparand si fiind inghitite de cele mai mari. Galaxia din Andromeda se indreapta spre galaxia noastra, Calea Lactee. 
        Daca ai calatori cu viteza luminii (aprox. 300.000 km/s) de la un capat la altul al galaxiei Calea Lactee ti-ar trebui 100.000 de ani ca sa termini calatoria.
        Viteza de propagare a luminii este de milioane de ori mai mare decat a sunetului, poate inconjura Pamantul de 7 ori in decursul unei secunde, parcurge distanta de la Pamant la Luna in mai putin de 1,3 secunde. 
        Daca stii culoarea unei stele, iti poti da seama de temperatura ei: cele rosii sunt mai reci, cele cu temperaturi medii sunt galbene, iar cu temperaturile mari sunt albastre. Nu exista stele verzi... :))
         Gaurile negre sunt invizibile. In ele nu exista timp sau spatiu si se crede ca ar fi poarta spre alte universuri. Nimic nu supravietuieste acolo si este sfaramat in mici particule atomice. 
         Luminii de la Soare ii ia 8 minute pentru a atinge Pamantul. Daca Soarele s-ar stinge acum, in 8 minute am ramane pe intuneric.
         Cea mai apropiata stea de Pamant este Proxima Centauri aflata la 4,23 ani lumina (1 an lumina= 9460.730.472.580,8 km ). Asta inseamna ca daca am avea o nava spatiala care ar calatori cu 50.000 km/h ne-ar trebui aproximativ. 91368 de ani pentru a ajunge la acea stea.
         Unele stele sunt de 600.000 de ori mai stralucitoare decat Soarele nostru. Soarele se indreapta cu 20 km/s spre un punct in directia constelatiei Hercules. 
         Cometa haley trece pe langa Pamant la fiecare 76 de ani. 
         Luna noastra de departeaza de Pamant cu 3 cm pe an. Gravitatia lunii este de 6 ori mai mica decat a Pamantului. De exemplu pe Pamant daca ai 60 kg, inseamna ca pe Luna ai 10 kg.
         Rata exploziilor de tip supernova in galaxia noastra este de una la 50 de ani.
         Nebuloasa Orion este unul din cele mai frumoase obiecte ceresti, insa nu va dura o eternitate. Din fericire astronomii au descoperit un succesor ce promite. Un nor de gaz din constelatia Cassiopeia, numit W3, abia a inceput sa fie luminat de stele nou- nascute. In doar 100.000 de ani va straluci pe cerul noptii, exact cand nebuloasa Orion va incepe sa-si piarda stralucirea.
        Telescopul Spitzer a descoperit un inel de resturi cometare in jurul unei pitice albe, G 29-38. Steaua probabil si-a inghitit planetele cu 500 milioane de ani in urma, pe vremea cand era giganta rosie, insa cometele au fost prea departe pentru a fi complet distruse.
         In jurul stele GD 362, o stea moarta de cel putin 2 miliarde de ani, in faza de pitica alba, prezinta in jurul sau un disc de praf. Acesta ar fi trebuit sa dispara cu mult timp inainte. O teorie este ca exista o planeta, care sub actiunea gravitatiei alimenteaza discul de praf.
         Cu cat metalicitatea unei stele este mai mare, cu atat este mai mare probabilitatea ca in jurul acesteia sa se formeze planete. De mentionat ca astronomii numesc "metale" cam toate elementele mai grele decat hidrogen si heliu.
         Teoriile spun ca este nevoie de multe milioane de ani pentru ca planetele sa se formeze, dupa ce steaua se naste, insa a fost descoperita o planeta oribitand, la 30 UA, CoKu Tau 4, o stea cu o varsta de abia 1 milion de ani. Alan Boss, un astronom de la Institutul Carnegie din Washington, propune o terorie alternativa, bazata pe instabilitati pe discul de praf, ce ar permite formarea planetelor in doar cateva mii de ani.
          Cea mai veche planeta descoperita orbiteaza pulsarul PSR B 1620-26, aflat in roiul globular M4, la 5600 de ani lumina, in constelatia Scorpionului. Planeta orbiteaza la 23 UA (unitati astronomice) de pulsarul ce se roteste de 100 de ori pe secunda. Varsta acesteia este de aproximativ 13 miliarde de ani. Este de asemenea si cea mai indepartata planeta observata.
          Binecunoscuta stea Vega are un disc de material ce se intinde pe o raza de 815 UA, de 20 de ori mai mare decat Sistemul Solar.
          Este bine de stiut faptul ca Soarele, peste 4 miliarde de ani, cand isi va epuiza in mare parte rezerva de combustibil, va evolua intr-o giganta rosie. Odata cu expansiunea va deveni de mii de ori mai luminos, temperatura suprafetei va scadea, atmosfera i se va extinde, inghitind rand pe rand orbira lui Mercur, Venus si posibil Terra. Astfel, zona habitabila a Sistemului Solar se va muta undeva intre 10 si 50 UA. Zona habitabila este cea unde apa ramane in stare lichida (in conditii de presiune normala). Astfel favorizante pentru viata vor fi, Saturn, Uranus, Neptun chiar si pitica Pluto, incat si satelitii acestora si obiectele din centura Kuiper. Aceasta faza va dura cam 250 milioane de ani. Destul ca viata sa se dezvolte? Probabil ca nu, mai ales ca vor exista multe fluctuatii in energia data de steaua muribunda. Pe de alta parte, aceasta ar putea sa disturbe comete si meteoriti, ceea ce ar duce la un al doilea mare bombardament din istoria sistemului nostru solar.
            Cat de mare este totul in univers?
            Spatiu (redus la scara):
                  Diametru Terra: 0,0001 cm (cat o bacterie)
                  Distanta pana la Soare: 1 cm
                  Distanta Soare- Pluto: 40 cm
                  Cea mai apropiata stea Proxima Centauri: 2,8 km
                  Volumul stelelor din Calea Lactee: 0,113 m cubi
                  Diametru galaxie Calea Lactee: 70.000 km
                  Distanta pana la galaxia Andromeda: 2.100.000 km
           Atat de departe sunt obiectele in Univers incat atunci cand le privim le vedem de fapt asa cum erau ele acum mii sau milioane de ani.
            Timp (real):
                  Nasterea Universului: 13,7 miliarde ani
                  Nasterea primelor stele si galaxii: 13,2 miliarde ani
                  Nasterea Sistemului Solar: 8 miliarde ani
                  Nasterea Soarelui: 4,57 miliarde ani
                  Nasterea Terrei: 4,53 miliarde ani
                  Nasterea vietii pe Terra: 4 miliarde ani
           Pe o scara de 24 de ore cu ora 00:00 reprezentand momentul nasterii Terrei: la 04:10 a aparut viata, la 22:13 au aparut reptilele, la 22:46 au aparut dinozaurii, la 22:49 au aparut primele mamifere, la 23:14 au aparut pasarile, la 23:57 a aparut stramosul comun al omului si al maimutelor, la 23:59:56,9 a aparut Homo Sapiens, la 23:59:59,999 a avut loc revolutia industriala, acum este ora 24:00. 
          Cat timp va mai exista viata pe Terra? Aproximativ 1,2 miliarde de ani.
          Mult spatiu si tot nu e de ajuns. Peste tot in Univers au loc coliziuni intre galaxii. Rezultatul acestora este producerea altori galaxii. Si Calea Lactee se va ciocni cu galaxia Andromeda in aproximativ 3-4 miliarde de ani. Ca urmare a aceste coliziuni, din cele 2 galaxii spirala va rezulta o noua galaxie eliptica. Sistemul nostru solar are o sansa de 12% de a fi aruncat de noua galaxie in spatiul inter-galactic. Avand in vedere insa ca pana atunci Terra nu va mai putea sustine apa lichida, acest lucru este putin important pentru viata de atunci. 
           Cel mai rece loc din Sistemul Solar: planeta pitica Eris- aproximativ -243 grade C (in spatiul interstelar temperatura poate cobori pana la -263 grade C).
           Cel mai cald loc din Sistemul Solar: suprafata planetei Venus- aproximativ 461 grade C.
           Cel mai inalt munte din Sistemul Solar: muntele Olimp de pe Marte: 27 km.
           Cel mai lung canion din Sistemul Solar: canionul Valles Marineris de pe Marte- 4000 km lungime si 7 km adancine (Grand Canyon avand 446 km lungime si 2 km adancime).
           Cea mai mica planeta din Sistemul Solar: Mercur- 2439 km in raza.
           Cea mai mare planeta din Sistemul Solar: Jupiter- 71.492 km in raza. 
           Cel mai mare satelit natural: Ganymede (Jupiter)- 2634 km in raza.
           Cea mai rapida sonda spatiala umana: sondele Helios (1974, 1976) 70 km/s sau 252.792 km/h.
           Cea mai mare viteza atinsa cu un om la bord: misiunea Apollo 10 (1969)- 11,08 km/s sau 39.896 km/h sau 0,0037% din viteza luminii.
           Cel mai departat obiect construit de om este: sonda Voyager 1 (1977)- 110,7 UA sau 16.605.000.000 km.